Am sa-ti spun un secret. Vino cu mine! – Entry for November 05, 2006

“Poate vor sa radã… dar zambetul va veni tarziu. Poate vor sa planga… dar lacrimile nu vor curge decat ziua urmatoare.” (2046)

sincronizarea e totul…

(2046 - de Wong Kar Wai)

“Un film dureros de frumos, neverosimil de rafinat, de un estetism care atinge sublimul; o summa a artei lui Wong Kar-wai, care a lucrat la el trei ani. Nici unul din celelalte filme de la Cannes ‘04 n-a avut ambitia, profunzimea si panasul acestuia. Cinema la cea mai inalta fuziune (film, opera, literatura). Film nu “despre” Timp, ci Film-Timp, hipnoza schizo-temporala intre Proust si Philip K. Dick: a trai, prin punctul de fuga al Trecutului, in trei timpuri deodata: acela al amintirii-inca-nescrise, al prezentului-care-o-scrie, al viitorului-scris (SF). O capodopera de 2 ore si opt minute, urmarita cu emotie amutitoare de o sala in care cea mai slaba tuse era amendata cu un “Ssst!” iritat. Cu (acelasi) Tony Leung jucand acelasi personaj (dl Chow) din ITMFL, cu Faye Wong (pustoaica aiurita, “California dreaming” din Chungking Express) in chip de Madame Butterfly – anii ‘60 (aparitiile ei sunt insotite de ariile din opera), cu Zhang Ziyi in chip de hooker paguboasa, indragostita iremediabil de Leung, cu o Gong Li de-nerecunoscut (peruca neagra, tigaret negru, manusa (!) de catifea neagra…), misterioasa, imbatrinita & mai fascinanta ca niciodata, & cu o Maggie Cheung care – se pare, dar nimeni nu poate sa jure, cu exceptia lui WKW! – trece fugitiv prin cadru intr-una din secventele futuriste…” (Alex. Leo Serban, in Cinemagia, iulie 2004)

preluat de pe link: http://agenda.liternet.ro/articol/1092/Alex.-Leo-Serban/2046—-counting-down…

~ de AlinaT pe 05/11/2006.