Pantheonul – Roma

Pantheonul

Pantheonul este cladirea romana antica cea mai bine conservata si, dupa aprox. 2000 de ani, ramane cladirea cu domul cel mai mare care a ramas intact, nu a fost refacut sau modificat.

Construirea Pantheonului a fost comandata de Marcus Agrippa in anul 27 i.e.n., asa cum arata si inscriptia mare de deasupra intrarii, si trebuia sa fie un templu pentru zeii Romei antice. Cu timpul, cladirea a trecut prin mai multe incendii, fiind distrusa si apoi reconstruita pe acelasi loc de catre Augustus Caesar, Domitian, Traian, Hadrian.
Arheologii considera ca Pantheonul care a rezistat pana astazi ar fi de fapt opera lui Apollodor din Damasc, arhitectul Imparatului Traian. Imparatul Hadrian doar a completat lucrarea acestuia in jurul anului 126 e.n., nerevendicandu-si niciodata construirea cladirii, pastrand chiar si vechea inscriptie: „M·AGRIPPA·L·F·COS·TERTIVM·FECIT” (Marcus Agrippa, Lucii filius, consul tertium fecit= „Marcus Agrippa, fiul lui Lucius, Consul pentru a III-a oara, a construit aceasta”).
Pantheonul a fost reparat de catre Septimius Severus si Caracalla in 202 e.n., pastrandu-i caracteristicile intacte.

In anul 609 e.n., cladirea intra in stapanirea Papei Bonifaciu al IV-lea, care o converteste intr-o biserica crestina dedicata Sfintei Maria a Martirilor, Santa Maria dei Martiri, iar Pantheonul va capata acum, datorita formei sale, si numele „Santa Maria Rotonda”.

Mai tarziu, Papa Urban VIII (1623-1644) va ordona ca tavanul din bronz de la intrarea in Pantheon sa fie topit si sa se faca din el tunuri pentru apararea Castelului Sant’Angelo.

Intre timp s-au pierdut sculpturile externe, dar interirorul de marmura a supravietuit in urma unei restaurari extinse. In sec. 15, Pantheonul a fost impodobit cu picturi.

Incepand cu perioada Renasterii, Pantheonul a fost folosit drept cavou. Printre cei ingropati aici se afla pictorii Rafael si Annibale Carracci, compozitorul Arcangelo Corelli, arhitectul Baldassare Peruzzi, dar si doi regi ai Italiei: Vittorio Emanuele II si Umberto I. Pe sarcofagul lui Rafael, daruit de Papa Gregorie XVI, se vede inscriptia ILLE HIC EST RAPHAEL TIMUIT QUO SOSPITE VINCI / RERUM MAGNA PARENS ET MORIENTE MORI („Aici este depus Rafael, cel de care mama tuturor lucrurilor se temea ca va fi invinsa cat timp el traia, iar acum ca este mort, se teme ca va muri si ea”).

Arhitectura Pantheonului impresioneaza nu doar prin vechime si rezistenta, dar si prin ingeniozitatea solutiilor alese. Acel oculus central este in asa fel calculat incat inaltimea pana la el este egala cu diametrul cercului interior: 43,3 m, astfel incat intregul interior ar incapea exact intr-un cub. Singurele surse de lumina sunt oculusul si intrarea. De-a lungul zilei, lumina venita prin oculus se misca intr-un cerc, dar in sens invers ceasurilor solare. Tot pe aici se realizeaza ventilatia si racirea. Atunci cand ploua, apa cazuta este preluata de un sistem de scurgere aflat sub podea.

Pantheonul este folosit si in ziua de astazi pe post de biserica crestina. Aici se sarbatoresc zilele importante in Catolicism, dar se oficiaza si nunti. Ultima data cand am fost la Roma, am ajuns la Pantheon chiar intr-o zi de duminica. Intrarea era interzisa tuturor turistilor deoarece inauntru avea loc o nunta. Bineinteles, un aspect suparator pentru cei care nu au prea mult timp de stat in orasul etern, dar cu siguranta un eveniment memorabil pentru cei norocosi sa-si uneasca destinele intr-o astfel de cladire, in fata zeului crestin si, in acelasi timp, in fata zeilor romani, asezati cuminti in umbra, dar nepieritori.
Pantheonul a influentat foarte mult arhitectura vestica incepand cu Renasterea si pana in zilele noastre. Domul din Florenta, terminat in 1436 si proiectat de Brunelleschi, a fost inspirat de Pantheon. La fel si proiectul lui Bramante pentru Biserica Sf. Petru din Roma (1506). Palladio si Bernini au construit mai multe cladiri care amintesc clar de forma Pantheonului. Domul Palatului Sanssouci din Postdam, Germania, Sala de lectura din British Museum, cat si alte universitati, librarii sau primarii trimit la anticul lor predecesor. Cele mai clare copii sunt Pantheonul din Paris si Pantheonul din Londra. Un simbol puternic este si US Capitol, Washington DC, USA, sau Jefferson Memorial (1939–42), Washington, D.C., USA inspirate tot de Pantheonul roman. Iar lista poate continua cu multe alte cladiri celebre.
Anunțuri

~ de AlinaT pe 09/09/2010.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: